Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a
lasat-o “parintele istoriei” Herodot, care descrie intrarea flotei persane a
lui Darius prin Delta. Pe langa acesta se mai numara: Polibiu, Straba, Planiu
cel Batrin, Ptolomeu si altii.
Cuprinsa
intre Dunare si Marea Neagra, aceasta provincie din partea de sud-est a
Romaniei intruchipeaza o impresioninta cetate naturala strajuita de ape. Gasim aici
litoralul Marii Negre, cu plajele si statiunile maritime, dar si tinutul
lacustru in care regele fluviilor din Europa formeaza una dintre cele mai
pitoresti delte din lume. Colonizata de corabierii si negustorii Eladei cu 750
de ani i.d.Ch., incorporata de romani, la inceputul primului veac al erei
noastre, la provincia Moesia Inferior, Dobrogea poate fi considerata un vast
muzeu al antichitatii greco-latine. Stapanita mai apoi de bizantani, provincia
cadea, in 1418, sub ocupatia Imperiului Otoman si revenea intre tinuturile
romanesti in 1878, dupa Razboiul de Independenta.
Pentru
amatorii de aventura intr-un spatiu in care natura aminteste de vremurile de
inceput ale lumii si unde o uluitoare arca a lui Noe a reusit sa adune la sine
popoare intregi de felurite vietuitoare, Dobrogea inseamna, in primul rind,
Delta Dunarii.
Delta Dunarii este situata in SE Romaniei, in
judetul Tulcea, in zona de varsare a Dunarii in Marea Neagra, fiind delimitata
de malul marii si bratele Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Ea se gaseste in
partea de nord-est a tinutului dintre Dunare si Mare, ocupand aproape jumatate
din suprafata judetului Tulcea, avand forma literei grecesti A (delta) si fiind
limitata la SV si S de podisul Dobrogei, la N, dincolo de bratul Chilia, de Campia
Bugeacului, la E de Marea Neagra. Delta este traversata de paralela de 450
latitudine N si de meridianul de 290 longitudine E. Suprafata
Deltei, in care este inclus si complexul lagunar Razim-Sinoe, este de 4340 kmp.
Din totalul suprafetei
deltaice 82% din suprafata ai revine Romaniei, iar 12% Ucrainei. Mlastanile,
lacurile, baltile si canalele ocupa 80% din suprafata Deltei. Suprafata sa
creste inual cu 40 m, datorita celor circa 67 milioine tone de aluviuni depuse
de fluviu.
Delta Dunarii s-a format
intr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei
Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul
circular al Marii Negre, care a creat in Pleistocen sistemul de grinduri
conjugate din Delta-Letea si Caraorman.
Dupa formarea acestui sistem de grinduri, care
a inchis golful anitial, teritoriul Deltei a devenit un liman. Apoi, Delta a
evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei lor:
Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia. In prezent, Delta se afla intr-un proces de
retragere.
Dunarea se desparte in cele trei brate astfel:
prima bifurcatie se produce la V de Tulcea, la Patlageinca, despartindu-se spre
N bratul Chilia (are lungimea cea mai mare de 120 km si debitul cel mai mare –
cca 60% din volumul fluviului) iar la E de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca
pentru a doua oara, in bratul Sulina si Sfantu Gheorghe.
Pe bratul
Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs, in dreptul grindurilor
Stipoc, Chilia si Letea, cu sectoarele de bifurcare, in mai multe cursuri
secundare, intre grinduri. Bratele secundare sunt : Tataru, Cernavoda, Babina. In prezent, la varsarea in mare se
creaza o delta secundara care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an
(40-80 m/an). Aceasta portiune a deltei secundare in formare nu este inclusa in
teritoriul tarii noastre.
Bratul
Sulina este cel mai scurt
(64 km), aproape drept, regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol.
La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor,
formandu-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de a bloca gura
de varsare. Pentru a diminua acest efect s-a construit un dig de 10 km lungime,
care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii; de
asemenea, are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil
pentru nave maritime.
Bratul Sfintu Gheorghe are 108 km, o directie dominanta spre SE si este
foarte meandrat. In ultimii ani meandrele au fost rectificate, lungimea
traseului nou avand doar 70 km. La varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule numite
Sacalin. Din bratul Sfantu Gheorghe se desprind spre S canalele Dranov si
Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim.
Delta
Dunarii este unica delta din lume declarata rezervatie a biosferei (1990).
Cuprinde cea mai intinsa zona de stufarisuri din lume. Este una dintre cele mai
intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. In
reteaua mondiala UNESCO sunt 352 de rezervatii ale biosferei in 87 de tari.
Delta Dunarii cuprinde zone cu regim de protectie integrala (18), zone tampon
(13), zone economice si zone de reconstructie ecologica.
Printre unitatile fizico-geografice componente
amintim:
·
Dunarea maritima pe sectorul Galati
- Sulina.
Lunca inundabila pe
sectorul Isaccea - Tulcea.
Delta Dunarii.
Saraturile Murighol.
Complexul lagunar
Razim-Sinoe.
Litoralul Marii Negre de la bratul Chilia
pana la capul Midia si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m,
inclusiv.
Suprafata - 5.800 kmp - 2,5% din suprafata
Romaniei.
Locul 22 pe glob si locul 3 in Europa, dupa
Volga si Kuban.
Una din cele mai mari zone
umede din lume, ca habitat al pasarilor de apa.
Locul 8 din cele peste 600 de zone umede ale
Conventiei Ramsar.
Cea mai intinsa zona compacta
de stufarisuri de pe planeta-1.560 kmp.
Un adevarat muzeu al biodiversitatii, 30 de
tipuri de ecosisteme.
Delta
Dunarii are forma unui triunghi, un triunghi cu laturile de apa. Practic,
singurul mod in care poti sa te deplasezi este barca.
Transportul rutier - este asigurat catre toate localitatile
de pe uscat din judet. Legatura in afara judetului se realizeaza prin curse
zilnice Tulcea-Bucuresti, Tulcea-Constanta, Tulcea-Galati, Tulcea-Braila si
retur, cu microbuze sau autocare sau autoturismul personal. Este destul de slab reprezentat, cea
mai mare parte a transporturilor din interiorul Deltei realizandu-se cu
ajutorul navelor.
Transportul
feroviar - Se poate face cu ajutorul SNCFR cu trenuri accelerate si personale pe ruta Bucuresti
- Medgidia – Tulcea si trenuri personale: Constanta – Tulcea. Dispune de o gara
de calatori
si o gara de marfuri. Gara de calatori asigura 2 curse zilnice pe ruta Tulcea-Bucuresti
si retur si 4 curse zilnice pe ruta Tulcea-Constanta si retur. Prin gara de
marfuri se deruleaza transportul de materii prime si marfuri catre si dinspre
toate zonele tarii.
Transportul aerian - este asigurat prin aeroportul
"Mihail Kogalniceanu" situat la 13 km de municipiu si care organizeaza
curse ocazionale charter. Se asigura permanent servicii de aviatie utilitara
pentru agricultura si sanatate.
Transportul naval de pasageri - asigura curse zilnice pentru pasageri
pe cele 3 brate ale Dunarii: Chilia, Sf. Gheorghe, Sulina. Principalele porturi
pe raza municipiului Tulcea sunt : portul
IAMC, portul industrial, portul comercial, portul de pasageri.
Reabilitarea cailor de
acces in Delta Dunarii ar creste turismul din zona cu cel putin 20%, fara a lua
in considerare vasele de croaziera, numarul turistilor fiind, in acest moment
de ordinul zecilor de mii pe an.
Principalele cai de
acces sunt:
Cu trenul:
-
Bucuresti - Urziceni - Slobozia - Tulcea cu plecare din Gara deNord ;
-
Constanta -
Tulcea cu plecare din Constanta.
Cu autocarul sau autoturismul:
-
Bucuresti/Urziceni (57 km)/Slobozia 121 km)/Tulcea (270 km);
-
Constanta -
Tulcea (179 km)
-
Galati -
Tulcea (90 km) cu plecarea de la trecerea cu bacul din localitatea I.C.
Bratianu.
Din Tulcea, cu masina:
- 28 km - pana la Mahmudia
- 35 km - pana la Murighiol
- 42 km - pana la Dunavatul de Jos
- pana la Chilia Veche
- pana la Gorgova
Cu nava de pasageri:
- Tulcea – Sulina cu plecari in zilele de
luni, miercuri, joi, vineri;
- Sulina - Tulcea cu plecari in zilele
marti, joi, vineri, dumanica;
- Tulcea - Periprava cu plecari in zilele
luni, miercuri, vineri;
- Periprava - Tulcea cu plecari in zilele de
marti, joi, dumanica;
- Tulcea - Sf. Gheorghe cu plecari in zilele de luni, miercuri,
vineri;
- Sf. Gheorghe – Tulcea cu plecari in zilele
de marti, joi, dumanica .
Cu nava rapida:
- Tulcea- Sulina cu plecare zilnica;
- Sulina - Tulcea cu plecare zilnica.
Cu avionul: in curse regulate, Bucuresti – Tulcea, aeroportul
Mihail Kogalniceanu, Constanta Km.15.
Delta
Dunarii poate fi vizitata plecand din porturile Sulina si Tulcea. Circa 15-20
de vase de croaziera opresc in porturile maritime din Romania
anual, iar pe Dunare vasele de croaziera sunt de ordinul sutelor, numarul celor
ce viziteaza Romania
de pe vase de croaziera fiind de ordinul zecilor de mii.
Pentru
a ajunge la aceste istorice asezari pot fi folosite diverse mijloace de
transport de la autovehicul si chiar avion pana la Constanta iar de aici pe E
87 Constanta-Tulcea. De asemenea se poate ajunge dinspre Ploiesti pe pe drumul
european DN 70 Bucuresti- Ploiesti-Buzau-Braila-Tulcea si DE 71 Iasi-Galati-Braila-Tulcea.
De la Tulcea se poate ajunge numai cu vaporul pana la Sulina. Pe calea ferata
se poate ajunge de la Medgidia: Bucuresti-Cernavoda-Medgidia-Tulcea. Astfel
pana in Constanta se poate ajunge fie pe drumul european E61, fie pe, dar si pe
calea aerului cu avionul aterizarea si decolarea facandu-se de pe aeroportul
Mihail Kogalniceanu.