AMPLASAREA ÎN TERITORIU

Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o “parintele istoriei” Herodot, care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta. Pe langa acesta se mai numara: Polibiu, Straba, Planiu cel Batrin, Ptolomeu si altii.

            Cuprinsa intre Dunare si Marea Neagra, aceasta provincie din partea de sud-est a Romaniei intruchipeaza o impresioninta cetate naturala strajuita de ape. Gasim aici litoralul Marii Negre, cu plajele si statiunile maritime, dar si tinutul lacustru in care regele fluviilor din Europa formeaza una dintre cele mai pitoresti delte din lume. Colonizata de corabierii si negustorii Eladei cu 750 de ani i.d.Ch., incorporata de romani, la inceputul primului veac al erei noastre, la provincia Moesia Inferior, Dobrogea poate fi considerata un vast muzeu al antichitatii greco-latine. Stapanita mai apoi de bizantani, provincia cadea, in 1418, sub ocupatia Imperiului Otoman si revenea intre tinuturile romanesti in 1878, dupa Razboiul de Independenta.

            Pentru amatorii de aventura intr-un spatiu in care natura aminteste de vremurile de inceput ale lumii si unde o uluitoare arca a lui Noe a reusit sa adune la sine popoare intregi de felurite vietuitoare, Dobrogea inseamna, in primul rind, Delta Dunarii.

Delta Dunarii este situata in SE Romaniei, in judetul Tulcea, in zona de varsare a Dunarii in Marea Neagra, fiind delimitata de malul marii si bratele Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Ea se gaseste in partea de nord-est a tinutului dintre Dunare si Mare, ocupand aproape jumatate din suprafata judetului Tulcea, avand forma literei grecesti A (delta) si fiind limitata la SV si S de podisul Dobrogei, la N, dincolo de bratul Chilia, de Campia Bugeacului, la E de Marea Neagra. Delta este traversata de paralela de 450 latitudine N si de meridianul de 290 longitudine E. Suprafata Deltei, in care este inclus si complexul lagunar Razim-Sinoe, este de 4340 kmp.

            Din totalul suprafetei deltaice 82% din suprafata ai revine Romaniei, iar 12% Ucrainei. Mlastanile, lacurile, baltile si canalele ocupa 80% din suprafata Deltei. Suprafata sa creste inual cu 40 m, datorita celor circa 67 milioine tone de aluviuni depuse de fluviu.

            Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre, care a creat in Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta-Letea si Caraorman.

            Dupa formarea acestui sistem de grinduri, care a inchis golful anitial, teritoriul Deltei a devenit un liman. Apoi, Delta a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei lor: Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia. In prezent, Delta se afla intr-un proces de retragere.

Dunarea se desparte in cele trei brate astfel: prima bifurcatie se produce la V de Tulcea, la Patlageinca, despartindu-se spre N bratul Chilia (are lungimea cea mai mare de 120 km si debitul cel mai mare – cca 60% din volumul fluviului) iar la E de Tulcea, cursul Dunarii se bifurca pentru a doua oara, in bratul Sulina si Sfantu Gheorghe.

Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs, in dreptul grindurilor Stipoc, Chilia si Letea, cu sectoarele de bifurcare, in mai multe cursuri secundare, intre grinduri. Bratele secundare sunt : Tataru, Cernavoda,  Babina. In prezent, la varsarea in mare se creaza o delta secundara care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80 m/an). Aceasta portiune a deltei secundare in formare nu este inclusa in teritoriul tarii noastre.

Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km), aproape drept, regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor,

formandu-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de varsare. Pentru a diminua acest efect s-a construit un dig de 10 km lungime, care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii; de asemenea, are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime.

Bratul  Sfintu Gheorghe are 108 km, o directie dominanta spre SE si este foarte meandrat. In ultimii ani meandrele au fost rectificate, lungimea traseului nou avand doar 70 km. La varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule numite Sacalin. Din bratul Sfantu Gheorghe se desprind spre S canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim.

 

Delta Dunarii este unica delta din lume declarata rezervatie a biosferei (1990). Cuprinde cea mai intinsa zona de stufarisuri din lume. Este una dintre cele mai intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. In reteaua mondiala UNESCO sunt 352 de rezervatii ale biosferei in 87 de tari. Delta Dunarii cuprinde zone cu regim de protectie integrala (18), zone tampon (13), zone economice si zone de reconstructie ecologica.

Printre unitatile fizico-geografice componente amintim:

·         Dunarea maritima pe sectorul Galati - Sulina.

Lunca inundabila pe sectorul Isaccea - Tulcea.
Delta Dunarii.
Saraturile Murighol.
Complexul lagunar Razim-Sinoe.
Litoralul Marii Negre de la bratul Chilia pana la capul Midia si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m, inclusiv.
Suprafata - 5.800 kmp - 2,5% din suprafata Romaniei.
Locul 22 pe glob si locul 3 in Europa, dupa Volga si Kuban.
Una din cele mai mari zone umede din lume, ca habitat al pasarilor de apa.
Locul 8 din cele peste 600 de zone umede ale Conventiei Ramsar.
Cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta-1.560 kmp.
Un adevarat muzeu al biodiversitatii, 30 de tipuri de ecosisteme.

CAI DE ACCES

Delta Dunarii are forma unui triunghi, un triunghi cu laturile de apa. Practic, singurul mod in care poti sa te deplasezi este barca.

Transportul rutier - este asigurat catre toate localitatile de pe uscat din judet. Legatura in afara judetului se realizeaza prin curse zilnice Tulcea-Bucuresti, Tulcea-Constanta, Tulcea-Galati, Tulcea-Braila si retur, cu microbuze sau autocare sau autoturismul personal. Este destul de slab reprezentat, cea mai mare parte a transporturilor din interiorul Deltei realizandu-se cu ajutorul navelor.

            Transportul feroviar - Se poate face cu ajutorul SNCFR cu trenuri accelerate si personale pe ruta Bucuresti - Medgidia – Tulcea si trenuri personale: Constanta – Tulcea. Dispune de o gara de calatori si o gara de marfuri. Gara de calatori asigura 2 curse zilnice pe ruta Tulcea-Bucuresti si retur si 4 curse zilnice pe ruta Tulcea-Constanta si retur. Prin gara de marfuri se deruleaza transportul de materii prime si marfuri catre si dinspre toate zonele tarii.

Transportul aerian - este asigurat prin aeroportul "Mihail Kogalniceanu" situat la 13 km de municipiu si care organizeaza curse ocazionale charter. Se asigura permanent servicii de aviatie utilitara pentru agricultura si sanatate.

Transportul naval de pasageri - asigura curse zilnice pentru pasageri pe cele 3 brate ale Dunarii: Chilia, Sf. Gheorghe, Sulina. Principalele porturi pe raza municipiului Tulcea sunt : portul IAMC, portul industrial, portul comercial, portul de pasageri.
Reabilitarea cailor de acces in Delta Dunarii ar creste turismul din zona cu cel putin 20%, fara a lua in considerare vasele de croaziera, numarul turistilor fiind, in acest moment de ordinul zecilor de mii pe an.

            Principalele cai de acces sunt:

Cu trenul:

-         Bucuresti - Urziceni - Slobozia - Tulcea  cu plecare din Gara deNord ;

-         Constanta - Tulcea cu plecare din Constanta.

Cu autocarul sau autoturismul:

-     Bucuresti/Urziceni (57 km)/Slobozia 121 km)/Tulcea (270 km);

-         Constanta - Tulcea (179 km)

-         Galati - Tulcea (90 km) cu plecarea de la trecerea cu bacul din localitatea I.C. Bratianu. 

Din Tulcea, cu masina:

      -     28 km - pana la Mahmudia

      -     35 km - pana la Murighiol 

      -     42 km - pana la Dunavatul de Jos

      -     pana la Chilia Veche

      -     pana la Gorgova

Cu nava de pasageri:

      -     Tulcea – Sulina cu plecari in zilele de luni, miercuri, joi, vineri;

      -     Sulina - Tulcea cu plecari in zilele marti, joi, vineri, dumanica;

        -     Tulcea - Periprava cu plecari in zilele luni, miercuri, vineri;

      -     Periprava - Tulcea cu plecari in zilele de marti, joi, dumanica;

      -     Tulcea - Sf. Gheorghe cu plecari in zilele de luni, miercuri, vineri;

      -     Sf. Gheorghe – Tulcea cu plecari in zilele de marti, joi, dumanica . 

Cu nava rapida:

     -      Tulcea- Sulina cu plecare zilnica;

     -      Sulina - Tulcea cu plecare zilnica.

Cu avionul: in curse regulate, Bucuresti – Tulcea, aeroportul Mihail Kogalniceanu, Constanta Km.15.

            Delta Dunarii poate fi vizitata plecand din porturile Sulina si Tulcea. Circa 15-20 de vase de croaziera opresc in porturile maritime din Romania anual, iar pe Dunare vasele de croaziera sunt de ordinul sutelor, numarul celor ce viziteaza Romania de pe vase de croaziera fiind de ordinul zecilor de mii.

Pentru a ajunge la aceste istorice asezari pot fi folosite diverse mijloace de transport de la autovehicul si chiar avion pana la Constanta iar de aici pe E 87 Constanta-Tulcea. De asemenea se poate ajunge dinspre Ploiesti pe pe drumul european DN 70 Bucuresti- Ploiesti-Buzau-Braila-Tulcea si DE 71 Iasi-Galati-Braila-Tulcea. De la Tulcea se poate ajunge numai cu vaporul pana la Sulina. Pe calea ferata se poate ajunge de la Medgidia: Bucuresti-Cernavoda-Medgidia-Tulcea. Astfel pana in Constanta se poate ajunge fie pe drumul european E61, fie pe, dar si pe calea aerului cu avionul aterizarea si decolarea facandu-se de pe aeroportul Mihail Kogalniceanu.